Când agenții de publicitate pot fi trași la răspundere?

Băncile, companiile de microfinanțare, asigurările - toate își fac reclamă. Există reguli specifice de transparență și avertismente?

Dacă o companie face reclamă jignind o anumită etnie sau religie, ori folosind simboluri religioase ofensator, e sancționabil?

Unele companii își compară produsul cu al concurenței, arătând că e mai bun. E permis acest tip de reclamă în Codul civil și Legea publicității?

Unele companii promovează tombole, concursuri cu premii. E legal, cum se reglementează și care e linia între publicitate și joc de noroc?

Panourile și afișajele publicitare montate pe domeniul public au nevoie de autorizații de la primărie. Aș vrea să știu care e procedura, ce interdicții există privind amplasarea și dacă există limite de conținut.

Legea nr. 1227/1997 privind publicitatea și alte acte subsecvente stabilesc regulile de bază care guvernează difuzarea și conținutul mesajelor publicitare. Acest cadru legal urmărește să protejeze consumatorii de reclame înșelătoare sau agresive, să asigure concurență loială între agenții economici și să prevină afectarea valorilor morale sau intereselor publice. Fiecare formă de publicitate – stradală, media, online – are limite specifice, autoritățile putând sancționa abaterea prin amenzi ori restricții. Astfel, publicitatea trebuie să fie corectă, verificabilă și să nu manipuleze publicul, iar agențiile și companiile care o distribuie sunt responsabile să cunoască și să respecte reglementările.

Companiile își promovează produsele pe Facebook, Instagram, site-uri de știri. Se aplică aceleași reguli precum în mass-media tradițională? Ce organe pot interveni?

Am observat restricții la reclama produselor farmaceutice. De ce și ce prevede legislația în acest sens?

Pe rețelele de socializare, un influencer primește bani de la un brand, dar prezintă conținutul ca fiind “recomandare personală”. E considerată publicitate ascunsă?