Data răspunsului: 12.12.2024
Discounturile retroactive (fidelity rebates) ce depind de atingerea unor cote mari de achiziții pot fi văzute ca practică de loialitate impusă, restricționând capacitatea concurenților de a intra pe piață. Dacă firma are poziție dominantă, astfel de scheme pot fi interpretate drept abuz, deoarece clienții sunt descurajați să testeze oferte rivale, pentru a nu pierde discountul total. Consiliul Concurenței analizează parametrii contractului, durata, cota de piață și efectul real asupra competiției. Dacă se constată că structura discountului e disproporționată și face imposibilă concurența altor furnizori, se decide încetarea practicii și se aplică amendă. Argumentul firmei că practică doar reduceri comerciale e respins dacă discountul e condiționat de eliminarea competitorilor.