Cum se controlează publicitatea la alcool și ce interdicții există?

Am observat restricții la reclama produselor farmaceutice. De ce și ce prevede legislația în acest sens?

Dacă o companie face reclamă jignind o anumită etnie sau religie, ori folosind simboluri religioase ofensator, e sancționabil?

Consiliul Concurenței din Republica Moldova supraveghează, printre altele, și practicile publicitare neloiale, investigând dacă o reclamă manipulează consumatorii sau limitează concurența. Aș dori să știu cum intervine concret Consiliul în verificarea spoturilor, afișelor și altor forme de reclamă și ce sancțiuni poate aplica.

Legea nr. 1227/1997 privind publicitatea și alte acte subsecvente stabilesc regulile de bază care guvernează difuzarea și conținutul mesajelor publicitare. Acest cadru legal urmărește să protejeze consumatorii de reclame înșelătoare sau agresive, să asigure concurență loială între agenții economici și să prevină afectarea valorilor morale sau intereselor publice. Fiecare formă de publicitate – stradală, media, online – are limite specifice, autoritățile putând sancționa abaterea prin amenzi ori restricții. Astfel, publicitatea trebuie să fie corectă, verificabilă și să nu manipuleze publicul, iar agențiile și companiile care o distribuie sunt responsabile să cunoască și să respecte reglementările.

Publicitatea înșelătoare apare atunci când o reclamă conține informații false sau ambigue, care pot induce consumatorii în eroare cu privire la caracteristicile, prețul ori calitatea unui produs. Mă interesează criteriile de definire din legislație și ce riscă firma dacă recurge la asemenea practici.

Companiile își promovează produsele pe Facebook, Instagram, site-uri de știri. Se aplică aceleași reguli precum în mass-media tradițională? Ce organe pot interveni?

Băncile, companiile de microfinanțare, asigurările - toate își fac reclamă. Există reguli specifice de transparență și avertismente?

Pe rețelele de socializare, un influencer primește bani de la un brand, dar prezintă conținutul ca fiind “recomandare personală”. E considerată publicitate ascunsă?