Clauza „fără recurs” în arbitraj: e valabilă?

Într-un arbitraj instituțional cu sediul în Moldova, partea adversă a angajat avocați străini. Este permis ca acești avocați să pledeze în fața tribunalului arbitral moldovenesc?

Aud des despre arbitraj instituțional, de exemplu la o curte arbitrală, dar și despre arbitraj ad-hoc, unde părțile își stabilesc propriile reguli. Cum se deosebesc aceste două tipuri, ce avantaje și dezavantaje prezintă și ce ar trebui să iau în considerare când aleg o formă sau alta?

Am un litigiu mai vechi, unde termenul de prescripție ar fi expirat dacă mergeam în instanță. Mai pot merge la arbitraj și să cer soluționarea, sperând că acolo termenul nu contează?

Înainte de arbitraj, vrem să inserăm un pas procedural de negociere sau consultări reciproce. Ce expresii ar trebui folosite pentru a ne asigura că e suficient de clar și executoriu, dar să nu creeze ambiguități?

În ultimul timp, datorită distanței și pandemiei, prefer să negociez prin videoconferință cu cealaltă parte și cu mediatorul. Se recunoaște valabilitatea unei medieri desfășurate în totalitate online?

Odată ce am obținut o hotărâre de la un tribunal arbitral din Chișinău, cum procedez să o pun în executare, dacă cealaltă parte refuză să plătească? Este la fel de simplu ca în cazul unei hotărâri de instanță civilă?

Am auzit de procedura „med-arb”, unde inițial se încearcă medierea, iar dacă eșuează, același neutru devine arbitru și dă o decizie. Este admisibilă o astfel de combinație în Republica Moldova și ce riscuri comportă?

Am auzit că și în caz de infracțiuni poate avea loc o mediere penală, unde victima și făptuitorul discută despăgubiri și împăcare. Cum funcționează acest mecanism și ce efecte juridice produce?

Am auzit că unii notari pot facilita o „conciliere” între părți, semnând apoi un act autentic. Cum se deosebește asta de mediere, unde acționează un mediator licențiat?